..::MUZE DESCREIERATE::..

Saturday, August 30, 2008

Mască hidoasă

În închisoarea trupului stau şi număr
Feţe banale cum se transformă
În glume sinistre.
Păpuşi vii, cu rol de moarte -
Simt cum bâjbâie prin ele
Suflete reci, cârpe de praf,
Nebune...
Mângâie-mi faţa, scutură-mi părul,
Sclipeşte amorfă prin ceaţă
Mască hidoasă...

Departe de mine plutesc şi ascult
Picioare de lemn cum se târşâie
Pe scânduri putrede.
Flori moarte, cu rol de iubire -
Simt cum încolţesc prin ele
Trupuri goale, coşuri de gunoi,
Ruine...
Acoperă-mi fruntea, strânge-mi mâna,
Arzi confuză prin ploaie
Mască hidoasă...

Din şoaptele nopţii gust şi simt
Refrenuri mute cum fredonează
Păcate scuipate.
Acorduri grele, geamuri sparte -
Simt cum curg din ele
Păsări negre, pete de ulei,
Morfină...
Atinge-mi ochii, scurtează-mi din viaţă,
Trăieşte împlinită în umbră
Mască hidoasă...

Friday, August 29, 2008

Wednesday, August 20, 2008

El nu viseaza...

el nu viseaza...
el strange nopti incapatanate de gat
pana tresar speriata de vreun cosmar infantil...
pentru ca il simt puternic si totodata delicat
cum imi sapa mintea cu cruzime
in timp ce isi trece palma halucinant
peste gatul meu, peste umarul meu, peste sani si coapse...
apoi mi'e sete...
il vad de gheata...
dar se uita la mine in ochi, parca ne intrecem in sclipiri
si ia foc cerul, si infloreste iadul
si imi ajunge in ratiune cu o dementa nerusinata
pana ma impinge, neputincioasa,
intr'un borcan cu formol mizer
sa beau...
el nu viseaza...
el strange un borcan cu formol mizer in brate,
eu sunt a lui acum, pe etajera voi sta mereu,
mereu cu el prin soapte senile
pana tresar speriata de vreun cosmar infantil...
el nu viseaza...

eu il visez pe el.

puncte albe, puncte negre,
puncte albe, puncte negre...
mortii isi dezgroapa mortii
in oglinzi retrovizoare.
sub trotuare fierb violuri,
pasari tac cu ochi in ciocuri
si'un cavou deschis priveste
dinspre tine, spre trotuare.

piele alba, piele neagra,
piele alba, piele neagra...
nu mai ploua, este seara.
plans de ceara sub plafoane
rade cald, miros de duhuri,
si priveste dinspre groapa
fara ochi, doar puncte negre,
o idila-n ceara calda.

ma doare noaptea

...ma doare noaptea.
ciudat, adineaori o mangaiam
pe voal. pardon, era vantul.
si de fapt, ma mangaia el pe mine.
ciudat.
ma zgarie ceva pe piciorul drept
in timp ce cu stangul...
... iti calc mormantul.
de fapt, ma calca el pe mine.
si de fapt, nu era zgarietura.
era o lacrima tesuta de o vaduva neagra...
ea e castanie de fapt.
ciudat.
de cand am panglici negre in loc de unghii,
parca si sangele e mai... amar.
adineaori era sarat
ca apa marii.
pardon, era ploaia.
ciudat.
acum te mangai, vroiai sa te zgariu,
stiu. dar de cand am panglici negre
in loc de unghii, ma nasc de 13 ori pe zi.
si mor de 13 ori.
pardon, de 12.
a 13-a oara e randul tau.
ciudat.
cum iti calc acum mormantul
cu talpa plina de noroi.
de fapt, am venit,
dupa cum bine stiai ca voi venii.
prostule.
adineaori plangeam.
de fapt, asa iti place sa ma vezi.
pardon.
iti placea.
acum rad isteric, imi place noaptea,
imi place ca esti noapte
si ca ti'ai trimis un paianjen stupid -
de fapt, era o vaduva neagra,
castanie, evident.
sa ma sarute din partea ta,
nu ai renuntat.
crezi ca e asta a 13-a oara.
prostule.
nu va fi niciodata.
acum ma doare noaptea,
imi urla in pumni.
ciudat, adineaori era zi.
de fapt, s-a ars un bec.
prostule.
tu erai becul.

Thursday, March 27, 2008

Sunday, January 27, 2008